Esti un parinte permisiv ?

Cand iti vezi pentru prima oara copilul, care pentru tine a fost un mister timp de 9 luni, tot ce-ti doresti este sa-l protejezi de orice ar putea sa-l raneasca, sa-i produca durere, suferinta. Vrei ca nimic rau sa nu-l atinga si cand ii vezi lacrimile curgandu-i pe obraji, nu stii ce sa mai faci ca sa le opresti. Ii promiti ca-ntotdeauna il vei pastra in suflet, il vei proteja, il vei rasfata si-i vei da tot ce e mai bun in viata, asa cum poate tu nu ai primit.

Dar daca dupa ce realizezi ca odrasla ta creste, incepi sa aplici un set de reguli de buna purtare si incetul cu incetul, ajungi sa-l sufoci? Tu, cel care te simteai prietenul lui, te transformi intr-un "Facator de Reguli", mai ales cand vezi ca este influentat de lumea inconjuratoare. Nu poti accepta in ruptul capului ca, cu toate regulamentele tale disciplinare, vezi stand in fata ta un adolescent rebel, dependent de droguri si alcool si care n-are niciun respect pentru educatia pe care i-ai dat-o. Sumbru scenariu de viitor, nu-i asa?

Sa esuezi ca parinte, este o realitate crunta, cu care se confrunta milioane de oameni. Se spune ca sunt patru stiluri principale de crestere a copilului: Autoritarul, Autoritarul Echilibrat, Neiertatorul si Parintele Permisiv. Primul si cel de-al treilea stil sunt considerate ca fiind total nesanatoase.
Cazul mentionat la inceput este adesea cazul Autoritarului, care foloseste o abordare total gresita in cresterea unui copil.
Sa vorbim putin despre parintele permisiv, care reprezinta o alta extrema. Se defineste in mare ca fiind parintele care permite copiilor lui sa faca orice-si doresc. Acest fel de a creste copiii este adesea cauzat de frica de a nu ti-i indeparta. Cand insusi parintii au avut parte de o educatie stricta, cu un parinte autoritar, ei vor, din contra, sa le lase libertate copiilor lor. Aceasta atitudine, in multe cazuri, sfarseste prin a acorda putin prea multa libertate, iar copiii devin incapatanati, nepoliticosi si impertinenti. Desi in unele cazuri oamenii cred ca stilul de parinte permisiv este unul bun de urmat, ei uita ca cei mici trebuie invatati diferenta dintre bine si rau.
Mai jos sunt cateva exemple de parinti permisivi. Cu ajutorul lor, ne putem recunoaste sau nu:
- cand copilul tau se poarta intr-o maniera inacceptabila, ca jignirea altcuiva sau lovirea unui copil, iar tu ii ignori comportamentul
- cand ii oferi orice lucru pentru care se agita si devine chiar isteric; de obicei se intampla asta din frica de a nu-ti crea o imagine proasta in mintea celui mic
- cand il convingi sa faca ceva, mituind-ul; ii promiti ca-i cumperi ce-si doreste, in schimbul terminarii temei
- pentru un parinte este foarte dificil sa spuna "nu", daca este vorba despre un copil adoptat care stie acest lucru; este foarte greu sa fii parintele unui astfel de adolescent
- parintii bogati, care nu au timp sa-si creasca copiii, din nenumarate motive, de asemenea sfarsesc prin a urma drumul de parinte permisiv, din dorinta de a-si face "datoria de parinte"
- parintii singuri sau divortati aproba si ei toate cererile copiilor lor in incercarea de a compensa o anumita vina interioara; in cazul parintelui singur, adesea acesta isi doreste cu disperare sa nu priveze copilul de nimic si in cele din urma cedeaza
- cand copilul este unic la parinti, l-au adus pe lume cu greu sau, din diferite motive, nu-si mai doresc sau nu mai pot face un altul; in aceste cazuri, comoara nepretuita poate face din parinti "sclavii" dorintelor lui
- cand copilul este mai sensibil sau mai bolnavicios, incerci sa nu-i creezi vreo neplacere, sa-l lasi sa se bucure de orice-i trece prin cap: ore in sir la televizor, distrusul jucariilor, etc, etc
Acesti copii sfarsesc prin a fi alintati, incapatanati, le place sa-i umileasca pe ceilalti si sunt lipsiti de respect. Nu pot lua decizii si sunt labili emotional.

Sa ne straduim asadar sa gasim o cale de mijloc intre cele doua extreme: stilul autoritar si cel permisiv. Nu e usor, de exemplu cand cei mici te-ntreaba de zeci de ori daca au voie sa faca ceva, si "de ce nu" si "te rog" si "doar de data asta".
Dar cine suntem noi sa nu-ncercam sa oferim o educatie potrivita unui suflet care, in alte conditii, s-ar fi descurcat onorabil in viata? Raspunsul: "parintele lui", nu este nici pe departe suficient. El are un destin independent de al tau, tu ai doar rolul de a-l invata sa zboare.

Inspirat de: Aparna Jadhav

Pentru tatici: Cum sa-ti faci timp pentru copilul tau. Sapte tips-uri de bun simt.

Generatiile anterioare de tatici munceau din greu ca sa-si intretina familiile,dar jucau un rol mai putin important cand venea vorba de a avea grija de copil.
Am o veste! In ziua de astazi, trebuie sa incercati sa le faceti pe amandoua. Sa munciti la fel de mult ca predecesorii vostri, dar in acelasi timp sa si ajutati la ingrijirea adorabilei creaturi care a venit pe lume. Puteti atinge acest tel cu putina planificare si mult efort.
Iata aici 7 ponturi care poate va vor ajuta sa va faceti timp pentru copil, fara a neglija alte domenii:

1. CALITATEA INTRECE CANTITATEA

Multi tati cred in mod gresit ca trebuie sa petreaca mult timp cu odrasla lor pentru a crea o legatura. Chiar si interactiunile scurte servesc la construirea relatiei voastre. 5 minute de fredonat cantecele, 3 minute de strambaturi caraghioase si chiar 30 de secunde de privit in ochii copilului, pot face diferenta. Si chiar nu exista niciun motiv sa nu-ti poti integra bebele in rutina ta zilnica. Daca nu vrei sa renunti la a afla cursul euro din ziarul de dimineata, fa asta citindu-il copilului tau.
"Bebelusilor nu le pasa daca le citesti o poveste interesanta sau Pagini Aurii", spune Armin Brott, autoarea cartii "The New Father: A Dad's Guide to the First Year". "Le place doar sa-ti auda vocea".

2. FA-TI REZERVARE: DADDY TIME !!!

A-ti face timp pentru copil poate deveni o indeletnicire complicata atunci cand vrei sa intervii peste rutina planificata cu grija de catre mama. De aceea este important sa stabilesti momente cand tu sa-l iei pe cel mic si sa va plimbati impreuna prin imprejurimi, sa dati o tura cu masina, sa o duceti la spalatorie sau chiar sa luati cate ceva din piata. Nu conteaza ca nu faceti conversatie. Timpul asta doar al vostru va face bine relatiei de mai tarziu.

3. TINE-TE DE EL

Cand ti-ai facut un program de petrecere a timpului cu copilul, considera acele momente ca fiind sacre. Daca este randul tau sa-i dai sa manance, nu-ncerca sa scapi, pentru ca esti obosit. Poate si partenera ta este la fel. Daca spui ca-i faci baie copilului cand vii de la munca, nu te baga cu nasu-n calculator lucrand in continuare la proiectele tale.
Fa ca momentele voastre sa fie speciale. Savureaza felul in care minunata creatura se uita in ochii tai. Este divin cum niste margelute caprui, albastre sau verzi te pot face sa uiti pana si cuvantul "mail".

4. SI TOTUSI, NU TE LIMITA LA PROGRAM

Atunci cand mama e ocupata, poti sa schimbi tu scutecul copilului. Te-nseli daca te gandesti ca cel mic nu observa.
"Ei fac diferenta dintre mirosul, textura pielii si rezonanta vocii tatalui si cea a mamei", spune dr. Lillian Beard, profesor la Washington University. Cu alte cuvinte, bebele tau nu numai ca recunoaste, dar si iubeste mainile tale paroase si tehnica cel putin ciudata de schimbare a scutecului. Apreciaza aceste momente. Ele reprezinta timpul in care amandoi ii oferiti o pauza importanta mamei si ajuta la cresterea apropierii dintre voi.
Niciodata nu trece peste oportunitatea de a face lucruri obisnuite. Nu este o activitate spectaculoasa sa schimbi scutece, dar este o oportunitate sa-ti cunosti copilul si el sa te cunoasca pe tine.




5. "FENTEAZA" JOB-UL

Angajatorii din ziua de astazi sunt aproape la fel de "sensibili" atunci cand vine vorba de proaspetii tatici ca si atunci cand vine vorba de mame. Tocmai de aceea, atata timp cat nu-ti afecteaza cariera, ceea ce ar duce si la lovirea familiei, incearca sa-ti iei din cand in cand cateva ore libere de la serviciu.Poti sa te arunci si la o zi intreaga, daca te tine, sau chiar le poti propune sefilor sa mai lucrezi si de acasa.

6. IA-O USOR

Ingrijirea unui copil este mult mai dificila decat oricare alte atributii, pentru ca implica aspecte foarte diferite. Nimeni nu se asteapta sa devii "specialist" dintr-o data. (Bine, mamele pot, dar nimeni altcineva :)), asa ca incearca sa-ti folosesti timpul cu cel mic, incercand sa inveti fiecare element in parte. Pune scutece cateva zile la rand, apoi invata cinci cantecele intr-o saptamana. Astfel, daca te ocupi de invatarea pe rand a fiecarei activitati, fara sa-ncerci sa la faci pe toate o data si haotic, vei fi surprins sa descoperi ca stii mai mult despre preferintele si tendintele copilului tau. Vei constata ca te transformi intr-un tatic mai eficient.

7. NU ASTEPTA SA APARA COPILUL

Cea mai usoara si mai putin perturbatoare metoda de a crea o legatura cu viitorul mostenitor poate fi perioada cand el sau eu se afla inca in burta mamei. Chiar daca vii tarziu de la munca, poti sa-i vorbesti, sa-i canti, sa-l mangai. Chiar daca va desparte o burta, sa nu crezi ca interactiunea voastra nu are importanta. Studiile arata ca fatul recunoaste si raspunde la diferite sunete care ajung in uter si poate distinge intre lumina si intuneric. A-ti face timp pentru copil inainte ca el sa vina pe lume, se refera de asemenea la a-ti rupe din timp pentru a-ti insoti partenera la controalele medicale, pentru a ajuta la cumpararea de carucior si patut.
Si, ai grija,s-ar putea chiar sa-ti placa.

BABY JOKES ! hi hi

I
O tanara familie merge pentru prima oara cu nou-nascutul la pediatru. La incheierea vizitei, doctorul spune: "Aveti un copil tare dragalas!". Zambind, tatal raspunde: "Banuiesc ca spuneti asta tuturor parintilor."
"Nu", raspunde medicul, "doar celor care au intr-adevar copii frumosi."
"Pai si celorlalti ce le spuneti?", intreaba tatal.
"Vai cat de mult va seamana!"

II

Cu ajutorul noilor tehnologii de fertilizare, o femeie de 65 de ani reuseste sa devina mama. Dupa externare, rudele vin in vizita. "Putem sa vedem bebelusul?", intreaba una dintre ele. "Nu inca", raspunde tomnatica mamica.
Dupa jumatate de ora, indrazneste altul: "Acum putem sa-l vedem?". "Nu inca", raspunde mama.
Trec alte cateva minute, aceeasi intrebare: "Se poate sa-l vedem acum?". "Nu", raspunde din nou mama.
Devenind nerabdatori, rabufnesc toti: "Ei bine, CAND putem sa vedem copilul?". "Cand o sa planga", le raspunde ea. "CAND O SA PLANGA? De ce trebuie sa asteptam pana atunci?"
"Pentru ca am uitat unde l-am pus".

III

Un cuplu gay decide sa aiba mostenitori. Isi combina spermele, cu care apoi este inseminata artificial o mama surogat. Cand se naste copilul, cei doi barbati alearga la spital. In salonul de nou-nascuti, toti urlau si tipau. Unul singur, in colt, zambea senin. Vine o asistenta si, spre incantarea celor doi, le arata ca acel copil este al lor.
"Nu este minunat?", spune unul dintre ei. "Toti copiii astia atat de nefericiti si al nostru este asa de fericit!"
Asistenta spune: "E fericit acum. Dar sa vedeti cand o sa-i scoatem suzeta din fund".

IV

O femeie cu un copil in brate, se urca in autobuz. Soferul se uita la copil si "da drumul porumbelului": "E cel mai urat copil pe care l-am vazut". Infuriata, femeia tranteste banii de drum in cutie si se duce sa se-aseze in spatele autobuzului.
Barbatul de langa o vede agitata si o-ntreaba ce s-a intamplat. "Soferul m-a insultat", raspunde iritata.
Omul se aliaza cu ea si-i spune: "N-ar trebui sa faca asa ceva. Ar putea fi concediat pentru asta". "Ai dreptate", spune ea, "cred c-o sa ma duc sa-l invat minte!"
"Foarte bine", raspunde barbatul, "puteti sa lasati maimuta cu mine".

Back

M-am cam plictisit de facebook, dar noroc ca mi-am adus aminte de acest mai vechi suport al meu. Vad ca n-am mai adaugat nimic pe el de prin mai. De cand a venit vara.
Acum, octombrie, iarasi vant, tristete, mai multe ore-n casa, in concluzie, mai mult net.
Pai, sa-ncep in forta, prin a propune infiintarea unui Club al Femeilor in acest spatiu, in care sunt bine primiti si barbatii(doar ca invitati :)).Am vazut pe google Clubul Femeilor Puternice, al celor Singure, Casnice, etc, etc, asa ca ma gandesc ca asta nu e cea mai fericita denumire.Ati putea deci sa-mi propuneti voi o alta mai originala, daca va loveste vreo idee. Veti primi in schimb o dedicatie video in versuri de la Matteo (1 an si 10 luni):).
Ma gandesc ca pentru inceput s-o luam usor si sa vorbim despre o problema care mie-mi da batai de cap de ceva vreme, la propriu si la figurat, si careia nici pana-n zilele noastre nu i-am gasit rezolvarea. Nu am vise desarte, cum ca acest lucru s-ar putea intampla acum, dar stiti cum e, cand sunt mai multe capete, tot trebuie sa iasa cel putin o idee buna.
PARULLLLL !!!!!!!! DESPRE EL ESTE VORBAAA !!!
Cum sa-l intretinem, cum sa-l coafam, cum sa-l mai vopsim, cum sa-l tundem, cum sa-l oprim sa nu mai cada!


Daca vreuna dintre voi are cunostinte mai aprofundate in domeniu :), respectiv hair stilist, doctor dermatolog, psiholog, etc, poate semnala o idee.
Personal ma confrunt cu pierderea lui si devine din ce in ce mai obositor. Masti, pastile, analize, am incercat destule. Inca nu ma dau batuta, dar nu mai am mult pana cand am sa capitulez. Cand voi posta o poza cu mine rasa-n cap, inseamna ca am fost infranta! :) Are cineva vreo solutie inedita? Sunt curioasa sa aflu.